Politicienii români încearcă de peste un deceniu să adopte o lege a avertizorului de integritate care să-i protejeze cu adevărat pe cei care vor să demaște ilegalitățile din instituții. Reforma i-a preocupat cu adevărat, însă, abia după ce a fost impusă ca obligație în PNRR.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România poate primi 29,2 miliarde de euro, bani europeni, a venit cu o serie de angajamente din partea Bucureștiului în domenii vitale precum sănătatea, pensiile sau justiția. Bruxelles-ul încă așteaptă respectarea acestor angajamente.

Despre ineficiența statului român de a-i proteja pe cei care vor să scoată la iveală ilegalități sau nereguli comise în instituții a avertizat, în mai multe rânduri, și Curtea Europeană privind Drepturile Omului (CEDO).

Un dosar privind condamnarea în 2002 de către justiția română a unui fost angajat al Serviciului Român de Informații (SRI) – pentru o dezvăluire din anii ’90 – se află și astăzi sub monitorizarea Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei, statul român fiind obligat să informeze comitetul despre măsurile luate pentru a-și îmbunătăți legislația.

Până ca această reformă să fie inclusă în PNRR de Comisia Europeană – ca o condiție pentru alocarea de fonduri – autoritățile de la București fie au ignorat, fie au încropit forme legale care nu oferă cu adevărat protecția de care un denunțător dintr-o instituție publică ar avea nevoie pentru a demasca o ilegalitate.

Un material:https://romania.europalibera.org/a/legea-avertizorului-de-integritate/32300144.html